Util pentru elevi

      

                                            Unități de măsură pentru masă:
https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95NreQlc2eEltdXVBYXc/view?usp=sharing

                                                     Unități de măsură pentru timp:
https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95NreQlc2eEltdXVBYXc/view?usp=sharing

                                                     Unități de măsură pentru capacitate:
https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95Nred1piR1VEWUplM0k/view?usp=sharing

                                                     Unități monetare:
https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95NreSzJUNUY3QnVOd1E/view?usp=sharing

Unități de măsură pentru lungime:

https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95NreWnkxVGoxN2N0Zm8/view?usp=sharing

           

-Hristos a înviat!

Sărbătoarea Luminată  este  un motiv de mare bucurie, unică, pentru întregul neam omenesc: e ziua în care se naşte speranţa, iubirea şi gândul bun, e ziua în care iertăm şi dăruim, e ziua Învierii Domnului, e ziua care ne motivează să fim împreună spiritual, să fim integri cu adevărat,  să fim împreună cu tot neamul și să ne trăim  din plin esenţa umană!

Hristos cel înviat "a călcat cu moarte pe moarte", arătându-ne tuturor un mod de a ne elibera de rutină, fals, răutate, orgoliu şi a ne investi cu smerenie, bunătate, dăriure, adevăr şi mare curaj de a lupta pentru toate acestea întru o înnoire cu adevărat!

Învierea domnului nostru Iisus Hristos este modelul Celui-mai-Mare-Curaj în istoria umanităţii şi noi suntem chemaţi a-l urma!

Sărbătoarea Paștelui este momentul ideal să privim lucrurile într-o lumină nouă, să le transformăm în ceva mai bun. 

Vă felicit din suflet cu Sărbătorile Pascale și Vă dorim ca  Sfânta Lumină  să pogoare în casele Dumneavoastră, în familiile Dumneavoastră să Vă  găsească sănătoși veseli și deschiși!

Fie ca Sfintele Sărbători să Vă facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa îmbelşugată!

Aventuri în lumea securităţii electrice

Povestea lunii si soarelui

Vă sugerezi câteva idei pentru proiectul de grup 

                           Pământul -casa noastră comună   

Cine vrea să știe mai multe?

Fiecare este deosebit, fiecare este special!

Povestea ,,Rățușca cea urâtă" Vizionare plăcută

Povestea ,,Motanul Încălțat"

Vizionare plăcută

                                  Povestea ,,Degețica"Vizionare plăcută

Astăzi, 11 ianuarie, este celebrată Ziua Internațională a Cuvântului „Mulțumesc” (International Thank You Day).

Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc” a fost instituită în anul 1994 și era marcată, inițial, timp de o săptămână – între 11 și 18 ianuarie.

Conform DEX-ului, cuvântul „Mulțumesc” este o interjecție (adesea cu valoare verbală), ce  exprimă cuiva recunoștința pentru ceva sau ca răspuns la o urare, la un salut etc..

Cuvântul rus „spasibo”, a apărut în sec. al XVI-lea, din două cuvinte „spasi Bog” (Domnul să te păzească). Curios este faptul, că rădăcina analogului englez – „Thank you” – de asemenea, are o semnficiaţie mai profundă, decât o simplă mulţumire. Aceasta ne demonstrează că „mulţumesc”, rostit în toate limbile lumii, a avut şi are o importanţă majoră în cultura oricărui popor.

Astăzi, de asemenea, este marcată Ziua Internațională a Laptelui. Legenda spune că laptele a fost livrat în sticle, pentru prima dată, în anul 1878.

Sistemul solar

Poezii pentru voi copii

Lectura de weekend: Crăiasa Zăpezilor de H. Ch. Andersen

Crăiasa Zăpezii de Hans Christian Andersen

https://drive.google.com/file/d/0B90-ZKD95NreM3NaWk02el9IZjg/view?usp=sharing

Legenda lui Moș Crăciun

                           

                                Legenda bradului

                       După asemănarea lor

Naluca de Cezar Petrescu

Cand padurarul a adus-o din codru, era un pui mic si fricos. Cu ochii mari si umezi, se uita rugandu-se la toti, gata sa fuga. Dar cu vremea se imblanzi. Intelese ca nimeni nu-i voia raul. Incepea sa vina singura la donita cu lapte. Ziua statea ascunsa in tufisurile de zmeura din livada. Seara raspundea la chemarea noastra, cand ii intindeam cate o bucata de zahar.

Fiindca fugea atat de sprinten, tata a botezat-o „Naluca”. Iar Naluca isi cunostea numele.

Toate vietatile din ograda: cainii, pasarile si pisicile erau acum dispretuite de noi. N-aveam alta grija decat de Naluca. ,,Ce face Naluca?” „Unde s-a ascuns Naluca?” „I-a dat cineva lapte astazi?” Asa a crescut in mijlocul nostru.

Tata spunea chiar ca s-a imblanzit prea repede. Parca ii parea rau ca o vede amestecandu-se laolalta cu toate animalele domestice si ca a uitat atat de repede libertatea padurii.

E adevarat ca uneori se oprea sub umbra nucilor din livada, cu urechile ciulite si cu narile umflate in vant. Mirosea adierile aduse din poienile codrului. Atunci, ochii ei erau mai umezi si pasea mai incet, cu botul in pamant. Naluca era trista. Nu mai raspundea la chemarile noastre. Nici nu voia sa se atinga de bucata de zahar pe care i-o intindeam in palma. Intr-o seara, cand cineva a uitat poarta deschisa, Naluca a fugit. A doua zi, culcusul era gol.

In zadar am cautat-o toti in gradina. In zadar am nadajduit ca poate se intoarce la donita cu lapte. Naluca plecase pentru totdeauna. Livada a ramas tacuta. Nu mai rasuna de fuga noastra, cand ne jucam de-a ascunsul cu puiul de caprioara.

Ne-am intors iarasi la jocul cu pisicile si cu cainii. Iar vietatile domestice parca spuneau:

„Vedeti? Tot la noi ati revenit. Numai noi suntem credincioase casei. Oricat ne alungati si ne chinuiti, noi ramanem aici, unde ne-am nascut si unde vom muri.”

Cu incetul, Naluca a fost uitata. 

Aseara, ma intorceam cu tata de la Prisaca Margineanului, prin padure.

Ziua cernuse o ploaie marunta. In frunze, picaturile atarnau ca stralucitori cercei de clestar. In razele soareluijucau tantarii de aur. In afara de sunetul lor subtire de aripi, nu se auzea niciun zgomot. In toata padurea domnea o tacere mare si rece, ca intr-o biserica.

Deodata, in calea noastra, pe carare, a aparut o caprioara. Am tresarit si noi. A tresarit si ea. Era o aratare atat de neasteptata!

Tata a soptit:

- E Naluca!

Era, intr-adevar, Naluca. Fara sa-mi dau seama, am intins pumnul strans, asa cum o ademeneam altadata cu bucata de zahar ascunsa. Caprioara sovai oclipa. Se apropie, cu sfiala. Poale isi amintea si ca. Mai erau cativa pasi. Aproape sa-i netezesc botul umed. Sa-i prind gatul cenusiu. Sa-i mangai capul mic pe care si-l supunea dezmierdarilor odinioara. Cativa pasi inca. Doi. Unul ...

Si, deodata, Naluca nu se mai uita in ochii mei. Privi indarat, in codru. Se rasuci scurt, pe picioarele subtiri si zvacni in goana, spre adancul codrului. Inaintea noastra nu mai ramaneau decat crengile tremurand. Stropii din frunze, scuturandu-se ca lacrimile.

Mana intinsa dupa umbra ei a cazut neputincioasa.

Poteca padurii ni s-a parul deodata atat de trista! ... Iar inserarea parca s-a posomorat.

    

II LECȚIE

2 aprilie-Ziua de naștere a Povestitorului

                                   Hans Christian Anderesen                                    Desenele animate-povești.                                         Vizionare plăcută !

EXPRESII FRUMOASE – PRIMĂVARA

by alionafocsa

”nori de cenuşă”

“câteva raze aurii”

“firicele subţiri”
“pământul umed şi negru”
“suavă floricică”

“clopoţel de argint”
“pământ de catifea”
“delicatul clopoţel”
“glas subţire şi mic”
“ca s-asculte cântăreaţa revenită-n primăvară”
“clopoţei şi mazarele îmbătate de parfumuri”
“toporaşi ce se închină gingaşelor lăcrămioare”

“nufărul din baltă vine întristat fără soţie”
“se retrag de el departe râzând vesel între ele”
“în poiană mai vin încă elegante floricele”
“altele purtând în frunte înşirate pe o rază”
“picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază”
“ele merg, s-aduna-n grupe, se feresc de buruieni”
“iată vin şi gândăceii în hamide smălţuite”

“în a nopţii liniştire o divină melodie”
“macul singur roş la faţă doarme dus pe ceea lume”
“din belşugul de verdeaţă”
“cărăbuşul de aramă s-a oprit pe umăr”
“cu mlădiţele plecate”
“fir de ghiocel plăpând”
“aduci belşug din ţară”

“s-a desfăcut din mugur într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară”
“fiica cea mai tânără şi mai frumoasă”
“mieii se joacă pe câmpul verde”
“ea trezeşte la viaţă întreaga natură”
“peste tot flori , verdeaţă, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele”
“mierla fluieră în zăvoi”
“rândunica cea voioasă îşi face cuibul”

“zboară gândăcei de tot neamul”
“furnicele harnice lucrează toată ziua”
“albinele caută nectar”
“de sub frunze moarte se iveşte ghiocelul”
“soarele creşte în căldură şi lumină”
“căldura soarelui dezmiardă muguraşii”
“dulce vânt de primăvară”

“natura-i în sărbătoare”
“soarele cald şi vesel”
“soarele revarsă căldura-i mângâietoare”
“copaci în floare”
“iarba a prins colţ fraged şi nou”
“mingea de aur”
“câmp înverzit”

“rândunica cea voioasă”
“primăvara scoate ursul din bârog”
“pământul se trezeşte la viaţă”
“în desisuri albeşte floarea ghiocelului”
“noaptea scade, ziua creşte”
“s-a dus zăpada albă”
“zilele se fac mai lungi, mai blânde”

“cea dintâi rândunică, venită de departe, taie albastrul cerului ca o săgeată”
“primăvara aduce flori în câmpie, vânturi line, calde ploi şi veselie”
“munca e în toi”
“câtă frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul”
“primăvara- anotimp cu multă mişcare”
“plăpânzii ghiocei îşi scot clopoţeii de sub zăpadă şi vestesc primăvara”
“zumzetul harnicelor albine”

Mișcarea colibrilor

Colibri este cea mai mică pasăre din lume. Ea e singura pasăre care poate zbura în toate direcțiile: orizontal, vertical, lateral, pe spate, înainte, înapoi, și chiar cu susul în jos.

Mai multe curiozități despre mișcarea colibrilor urmăriți în această secvență video

Poezia ”GHIOCELUL”

A ieșit un ghiocel

Nimeni nu știe de el,

Stă în pîclă tremurînd:

“Singurel sînt pe pămînt...”

Pîcla în amurg s-a dus,

Și ies stelele de sus

Bucurînd pe ghiocel…

“Las-că nu sunt singurel!”

-Ghioceilor, cum o duceți

-Bine, dar n-avem papucii

-Sunteți curați și arătoși

-Ne spălăm cu omăt frumos,

-E vre-o sărbătoare-n sat?

-Nu,dar vrem să fim curați!

Poezia “În limba ta”

În aceeasi limba

Toata lumea plange,

In aceeasi limba

Rade un pamant.

Ci doar in limba ta

Durerea poti s-o mangai,

Iar bucuria

S-o preschimbi in cant.

In limba ta

Ti-e dor de mama,

Si vinul e mai vin,

Si pranzul e mai pranz.

Si doar in limba ta

Poti rade singur,

Si doar in limba ta

Te poti opri din plans.

Iar cand nu poti

Nici plange si nici rade,

Cand nu poti mangaia

Si nici canta,

Cu-al tau pamant,

Cu cerul tau in fata,

Tu taci atuncea

Tot in limba ta.

Poezia “MI-E DOR DE TINE MAMĂ”

Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!

Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cîntec fără moarte!

Vînt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.

Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.

O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrîn aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.

Poezia “Pui golași”

-Pui golaşi cum staţi în cuiburi

Fără plăpumioare ?
-Ne’nvelim cu ale mamei
Calde aripioare.

-Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţa cerne?
-Ne-velim atunci cu frunza
Ramurii materne.

-Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
-Cum să nu mai vină mama ?
-Cum să cadă frunza ?

“GRAIUL ȘI DORUL”

Cerul e ţesut din stele,

Luncile – din floricele,

Numai dorul strămoşesc –

Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese,

Grâul – din seminţe dese,

Numai dorul strămoşesc –

Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare,

Iar miresmele – din floare,

Numai dorul strămoşesc –

Din cuvântul românesc.

POEZIA SĂPTĂMÎNII

Am putea să fim mai buni 

De-am începe chiar de luni.

Să-ntîlnim ziua de marți

 Mai atenți mai cumpătați.

Să ne lecuim de certuri 

Cînd intrăm în sfînta miercuri,

Să lucreze în zi de joi 

Chiar și sufletul din noi.

Prea  cuminte e vinerea 

Să ne învețe a ierta.

Sîmbăta să fim curați 

Și cu toate împăcați,

Că duminica tot omul 

Este așteptat de Domnul.